Redactarea unui algoritm
Un program cuantifică un algoritm. Testoasa noastră se comportă exact ca robotul care cumpără pâinea: execută orbeşte un şir de acţiuni (pentru calculator acestea se numesc instrucţiuni). Pentru a putea cumpăra pâinea, robotul trebuie învăţat (să cunoască deci algoritmul).
Redactarea algoritmilor direct într-un limbaj de programare (obţinând imediat programul) este avantajoasă prin faptul că putem verifica dacă algoritmul este corect prin rularea programului (hârtia suportă orice prostie, calculatorul însă nu). Cu toate acestea, prin faptul că, la redactare, trebuie ţinut în permanenţă cont de restricţiile limbajului, putem greşi. Indiferent de forma de redactare, esenţial este ca un algoritm să fie gândit corect, iar asta nu este uşor! Robotul se blochează - nu a fost instruit pentru un astfel de eveniment neprogramat anterior. Un om poate lua o decizie (de exemplu, să plece la alt magazin) dar robotul nu ia decizii dacă nu a fost învăţat. Apare o situaţie pe care algoritmul nu o conţine...
Exact aşa se întâmplă şi cu un calculator care execută un program insuficient gândit. Programul se va termina cu eroare, pentru că nu am prevăzut acest caz! Concluzia?
Un algoritm corect elaborat trebuie să prevadă toate situaţiile posibile!
Rețineți: nu este greu să învăţăm un limbaj de programare, însă este mult mai greu să învăţăm
să elaborăm algoritmi corecţi!